Miele FN 1432 S Manuel d'utilisateur

P. ID_ HAS DM-U.ISTORIA CRITICAA ROMANILORTJpAATEN TULLT TERRET-ROMANESCIVOLUMULU I.INTINDEREA TERRITORIALA. NOMENCLATURA.ACTIUNEA NAT-REID I 'T

xijIn mina, ca amt. sacrificatti «scumpa tam §i frumosax. pe altarultt unet vanitatt pro-vinciale de Olt 'dna sets de tine mat scie ce; pe candtr

921STORIA TERRITORIALA.Ecce unti testape cant se pOte de clard din partea unul martur0 oculard!In Studiulti I noT ne-amd incredintatu ca Berladulti fo

STUDIULU II, S 29.93Ecce de ce uniT credeati pe Petru Mup.ta pe frate-sea Romano Musata a fi fosta SerbT,totti asa precumti Cantemiru, Genealogia Cant

94ISTORIA TERRITORIALA.In momentult de fats cea maY aristocratica terra, uncle sunt Inca departe de a se stingeurmele traditiunilort feodale, este Ang

STUD1ULU II, i 3196§ 81.REBUSULU ERALDICU ALLU BASSARABILORU.011andesulti Levinti Hulsius a publicata in timpulti IuT MihaTu cello Viteza stemmele tu-

981STORIA TERRITORIALA.maT potrivitti pentru acelle famillie sea localitatT, in numile cdrora se putea observa ce-vaarabesca set moresa.A§a de essempl

STUDIULU IL I 81.97D. Cesarti Bolliaca publica intre celle- l'alte, ca primitivd mama a Muntenier, nu trot ca-pete negre, ci dour tilrabi intregi

98ISTOR1A TERR1TORIALALassanda la o parte nuanta de culOre, RomaniT ad patit'o din causa Bass-arabaorg in-tocmai ceTa-ce patisera alth. data Roma

STUD1ULU II, 193.99BulgariT ceT nevi din poesia poporand serba se maT adauga aci ca una not argumenttldespre bass-arabismulg AssanilorO.Resultatula ce

100ISTORIA TERRITORIALA§ 84.ARABISAREA ROMANILORU IN NIBELUNGENLIED.S'ara puts face o biblioteca intrega din multimea de commentare marl Si midi,

STUDIULU II, § 34.101Acosta instructive, lista nu ni indica absolutamente nicT o importatiune din propriti clisaFabricate le celle grelle §i scumpe de

STUDIULU I.INTINDEREA TERRITORIALA

102ISTORIA TERRITORIALALa 1387 GenovesiT reusira chiara a obtine, ca depositula lora de margaritara in Do-brogea sa fie scutita de orT-ce vana : a nor

STUMM) 1, f 56.103Nu, n'a fostli, precumu nu producea nicT margaritara, Si cu tote astea Germania se ap-provisiona atuncT cu perle §i cu celle ma

104ISTORIA TERR1TOftI ALAconserva pent la unu grade propria individualitate, lassand'o sa transpire din ea:1dd incanda maY multi sea maY putina.N

STUDIULU U. i fl.105de grostt e, derti alle carora superbe producte erati de totti necunnoscute pe territoriultiaustriacti.In secolir XII, XIII, XIVls

106ISTORTA TERRITORIALAEa ne intimpina unicamente in operele fantasieT, §i d'o cam data anume :i -o. Ballade bulgaro-serbe;2-o. antult Nibelungil

STUDIULU II, 138.107manea acumti Ottomanilorti, usanda in void buns de aceste notiunT, sa ni Paurescape ba-sea lora vre -untl nume turcescti.Inca din

108ISTORIA TERRITORIALA§ 88./MALACHI' DIN DALMAIIA.Cuventult MaupoPaxia ni adduce a-minte de a rectifica in trecett o secolard errOre.RomaniT din

STUDIULU IL I 40o109orT -cuT §i a curma din capulti loculuTvelleitate de a pune intr'o inchipuita legaturs no-.minala pe Romani-ataritimt din Dal

110ISTQRIA TERRITORIALA.§ 41.?MIELE KARA-VLACH LA SLAMAmti veclutti maT susti, in cc modti 7(ara -Jflak qi Kara - `Bogdan at# provenitti printr'o

STUDIULU U, Id.firIn Ardela nu erati Slavi ca sä communice cT Mongolilorti ca RomaniT se chTam. Vlacht sise chTama qi Negri, dupa cumti aii communicat

§I.HOPARULU NUNTENESCU PANE LA NAREA-NEORA.In secolulii XIV, si chianti pone la a douagTumetate a secolulul XV, pamentula Moldo-va' era mica si s

112ISTORIA TERRITORIALA.Persona& la realit, istorica, documentalti, este Radu- iNegru 5'assarabz7, domnincla intreanniT 1372 -1382, flu allh

STUDIULU II, 145118istorica constanta, asto-felTu incatt departe de a ne mira in fata unuT Romulu la RomanT seta unuT Negru in terra Bass-arabilorii,

114ISTORIA TERRITORIALA.Decd celle anteie doue s'att perdutti din memoria, pe candt cello alit treilea se maT con-serva Inca, acesta se esplica p

STUDIULU 11, 1 46.116Ecce dert unti vocil-Negru pe la ii8s !Dupe. differite cronice muntene, fie-care vorbindti altti-felTu, maT tote oraele din Terra

116ISTORIA TERRITORIAL&Asa dero voevodatulti Bassarabilorti offerTa documentalmente pe la annulti 118o urma-t6rea figura geograficg.:Studiati cu a

STUD1ULU 1, 1 47.117Era unti singurd principe, cacT Raid nu mentioneza dour set maT muilT, dera acestasinguru principe se chiama Bass-arabil la OltenT

118ISTORIA TERRITORIALApete negre din marca nobilitara a dinastieT oltene, nu este decatt o idealisare din numeleBass-arailorg, trecutt degTa cu multt

STUD1ULU48.119Nemicti maT adeveratt !Ce maT face traditiunea?Neglege datulu cronologict precisti, fie 12 oo fie 12 107 cacT memoria collectivitatilord

120ISTORIA TERRITORIALA.Istoria fabulOsac).icea celebrult ellenistu Larcher, nu este decatt o istoria. veridicaludert impestritata cu fabule. Et sum d

STUD1ULU II. i 66.121§ 50.GIN!: A FOST5 NEGRU-VODA CELLI, ADEVERATII?Pe lenga Negru-voda cella fictiva, poeticulti Romulti alla Terrer-Romanescr, a ma

4ISTORIA TERR1TORIALAa Prra aluntenilorg se intinde dela Transilvania ping la Otarea-Wegrci, d'a drepta avindg5)u-engrea ping la termulg marine §

122ISTORIA TERRITORIALAIn alte casurlegru este unti nume de famillia.MaY marele' glude ally FagarasuluT la 1413 se chlama :«Comes Janusch Wigernd

STUDIULU11, 160.123Muptti, intemeiltoruld dinastieY Bassarabilorti pe tronulii dela Suceva, punendape mo-netele selle: Simon Xetrus. 15.Ce'l drep

124ISTORIA TERRITORIALA.set, carY illti mentioneza numaT ca pe Domntl, illti numescti in crisovele lorti totti-d'a-una.Radu-voevodti », precumti

STUDIOLO II, 1 61,126t. Intre85-1195 domnTati peste Dundre fundatoriT imperiuluT romano-bulgard, fra-tiT Assent' si Petru 4, incatti pentru unit

126ISTORIA. TERRITORIALA.cu indictidnulti 15 §i din luna 1t1T geriaritt, fnse 8 era nilSi din annulti nu 687o set1362, ci 6902, adeca 1394.12.0 differ

STUDItTLU II, I 68.T. Dela Tismena;g. Dela Cpzia;3. Dela Cotmena;4. Dela Campu-lungs.Le vomti 4esc6sse una cgte una.127§ 62.ORIGINEA MONASTIRII TISMEN

1281STORIA TERRITORIALAapre-slaviteT stapaneT melle Si pre-curate nascet6re de Dumnecled, ca pre acesta su o aflua intru viueta domnieT melle intarire

STUDIULU II, 164.129'nteTu clomnesce Vladislavg Bassarabti Si intemeeza mica monastire dela Vodita ; apoTfrate-sets Radu-Negru cladesce pe unti p

130ISTORIA TERRITORIALACe maY fact dero miraculOsele inscriptiud Si crisOve coziane alle luY Grecenu din 1301,1302 Si 1303?Mircea cellil Mare a fostti

STUDIULII II. 165.131a antimonastirir ; a maY inchinatti si alto bolarti alltt domnieT melle Stanclulti Balcovu la Ar-agesti mosia, care a cumperat&ap

STUD1ULU I, g 1.Singurultiiip01.4recepuse cumti se cuvine relatiunea annalistuluT great.Dupe, ce reproduce pretiOsa definitiune a territoriului munten

132ISTORIA TERRITORIALA.trosT o pisanite!Celle desasurate cu cate-va rondurT inainte despre monumentele mirciane alle Cozier1ise din I30I, 1302, I303,

STUDIULU U, II 66.133tice, adeca la Mircea cella Mare, era nu la annulti 1301, si confruntand'o apoT cu crisovuludin- 18.183 noT lesne ne conving

184ISTOR1A TERRITORIALA.Annult 1640 depunendg b marturia despre annulti 12 I 5, ecce o duclata fontanel istorica.Insu-§T Grecenu ni spune:aRaduld voev

STUDIULU II,156.136VQdtl si d6mna luY Elena, cu vrerea luT Dumnecleti push a 11 domnti crestinti in mosia luY,adeca scris'amtl de acesta biserica

136 ISTO1tIA tERRIToRIALAnia' de maT susti, decata eroqT §ub domnia luT Mate Tu Bassataba, total prin zelOsa: Ustradanian a vre -unuY clucera Soc

STODIULU II, f 8i.1g7Profitanda de amenuntele de maY susu, noT putemtl restabili ad urmat6rea genealogicdocumentata a Bassarabilora, incependa dela ta

1381STORIA TERRITORIALACumti ore O. gTudecama pe Grecenu ?Pentru accreditarea fantasticuluT Negru-vodd de pe la 1 2 157 end gramddesce cu profu-siune

STUDIULU II, % ss.189Nicodemti la 1313 smaY adaugandti apoT tntr'unti alai passagYu, curnti-ca totti acollo sepastrezd a unti degett n din perdut

140ISTORIA TERRITORIALA.D. Bol liacti si episcopulti Melchisedecti, in ce se attinge de apostolica figura a fericituluTNicodemti, nu aveati decata sä

STUDIULU II, 169141figurezd in permaninta fericitult Nicodemti, cgruTa'T urmeza apoT in acesta dupla egumenigmar putint renumitult Agatonti 12.Ve

6ISTORIA TERRITORIALAPrin urmare, amendoue mallurile fluviului, cellti bulgarescti ca §i cellti moldovenescti,Silistria caGalatult, Dobrogea ca Si ang

142IStORIA TERRITORIALA§ 59.LzurrpA MUNrENA DESPRE SANTULITPentru a completa daturile documentale sincronice despre fundatorulti TismeneT, ni pOteserv

STUDIULU 11,60.143In acesta frum6s1 legenda monastica predomnesce elementulu curata istorict.Castoria, de unde Paula de Aleppo adduce pe tatala santul

144ISTORIA TERRITORIAL&cella Mare; nicT and acts dela tzarulti serbesca Lazara, ci numaY dela successorula set Ste-fanti; nicT unti actti dela tmp

STUDIULU IL 161.146(MU veclutt acollo unti antica evangeliara, scrisii in Ungro-vlachia de propria nana aa santuluT Nicodema, cu nesce caractere de o

1461STORIA TERRITORIALAD'assupra u§eT altaruluT se afila o vechia inscriptiune, din carese maT putea citi pene maTa-und-c1T cuventulti: pyworli,

STUDIULU II, § 68.147§ 68.EESTIMAT5 DESPRE ADEVE ATV U RA U-NIEGRV.In istoria, asa dupa. curna o scrta cel mat mull1,s a v Blunt ate o data o bTata.pr

148ISTORIA TERRITORIALS.Amu assudatti qi noT, dupg vorba luT Kemeny; inse cella put-int n'a maT remasti nicT oportitA deschisa pentru basmele sco

STUDIULU II, S 64.149a mosia luT, remasd mo§tenire dela Cherbelett, §i decT domnia-mea amt cdutath procesultidupd, dreptate ,si dupd lesea dumnelthcii

150ISTORIA TERRITORIALA.NoY o gasimd totti pe atunci tocmaT in Islandia, si ceTa ce '1 nu maT putinti instructivd, ogassimt totti intr'o fon

STUDIULU II, § 65.151§ 65.tfiGRA BULGARIA, raGRAsUNGARIIAmu urmaritti pene acumU, in ce modu numele Bassarabiel, derivatti dela stravechia di-nastia o

STUD1ULU 1, if 2.§ 2.BROCA LATIRSI UUNTENIEI PANE LA MAREA-NgGRA.intre 1375-1390 domni in Moldova Petru Mu§ata 1.De nicairT nu se vede, ca end sä fi f

152ISTORIA TERR1TORIALA.allIgtr11111 UfStQrtt patriarculti cronicarilorti slavY, traitortt intre 1056i i 16, prinur-mare numaT cu unit secolti posteri

STUDIULU II, 65.153dela Moldova in sust" ; ce dero se maT face cu intermediulti dintre Severint si Siretti, undenu ni se arrets nicT UngurY, nicT

154ISTORIA TERRITORIALAstantint Porfirogeneta in cestiunea W egret $'ulgarie, ni-a maT ldssatu tott densulti unti pas-sagiti despre Negrii-Vngurr

STUDIULU II, § 65.155de PecenegT, annalistulti russtl 1-a numitti forte bine Negri-Ung-urT, deli assemenea cali-ficatiune nu li se cuvenla rigurosamen

156ISTORIA TERRITORIALA.care apparti Ung-uriT intr'unti passagTu din Constantinti Porfirogenetti25, n'arti fi decataopresuppusa forma scandi

STUD1ULU 11 I 66.157A sci cg. negr4a PontuluT s'a ivitti abia in evult-medita-T attribui totuV o origin caricaset milesian, este cea maT flagrant

158ISTORIA TERETORIALAToth asta-feliti Pontulti fu botezatti negru din causa Romani lora.0 proba directs sunt chTarti TurciT qi Tatarif, 9i nu ceT de

STUDIULII Ii, § cr.159tote partile intre OiLgra-Ungaria,Ne'gra-mare, Si pe care 'Id putemti re-sume prin urmatorea mappa. epica a L./raid du

160ISTORIA TERRITORIALA.AcestL fenomenti provenindtl printr'o poetica associatiune de idee din descompunerea nu-meluT Bass-arabiii, prin care se

STUDIULU II. § 60.161§ 69.IMPORTANTA UNEI NOMENCLATURE TERRITORIAL!.Tragenandu-se din pagin. in pagina §i din c011a in c6111, nomenclatura MuntenieT i

81460,'n cronica bizantina a luT Calcocondila sub anniT 1396-1398; adecd: spatiulaintregti dela Braila One la Kilia, tntre Bacati §i Berlada d&ap

162ISTORIA TERITITORIA LA.Pe la finea evuluT media, incependu dela suta X, nu Romania, ci Danemarca, pe carenumaT apa o desparte de Scotia, incatti to

STUDIULU II, § 70.163SlaviT i GermaniT cunnoscendt pe vechiT RomanT sub epitetulti de Vlach; adeca domi-natori, Si asta calificatiune, lipsita maY in

164ISTQRIA TERRITORIALA.gratuite assonante, atatt anticiT Bassarabi dela Oltti, precumu §i o ramur. a lord maT noun,urcata pe la 1375 pe tronulti Mold

STUDIULU 11, 170.1665. TRANS-ALPINA, adecli. Teste-muntenici, nume topograficti officialti latinli, esternli qi in-ternti ;6. MULTANY, maY correctli a

STUDIULU IIIACTIUNEA NATUREI ASSUPRA OMULUI

§ 1.NATURA MUNTENIEI.Una Anglesti forte solidi fOrte observatora, vechTu consula britannicti in Buccuresd,sir William Wilkinson, incepe unulti din cap

1701STORIA TERRITORIALAcampuluT, pene si gustulti fripture, tosi tote se ticalosescd, se piticescd, se trandavesco innefericita Romania, din causa ema

STUDIULU UI, 1 2.171assem&la cu angusta punte ce duce peste prapastie la paradisula luT Mahometa : una sin-guru passa precipitatti, Si aT perduta

172ISTORIA TERRITORIALAagTungendti fie-care pe o calle proprig. la unit resultattl identicti, trebue sg fie copprinst inobservatiunea lorti commune, u

STUDIIILII III, g 3.173MaY anteiti chiara in sfera materiala se observa isolandu-se tint elementti maY putinabrutti, de§i tat materia ; unti elementti

STU1)1ULU 1, 1 at§ 8.EPOCA SCADERII ROTARULUI mamma: ALLU MUNTENIELDela 1400 inc6ce Kilia devine visult de aurti allt Moldovet care incepe a intellege

174ISTORIA TERRITORIALA.ca printr'o colossal, Ora trecura atatea sute de nemuri in successivele migratiuni allebarbarilord din Asia in Europa, es

STUDIULU IIL 1 8.A§eclanclu-se vre-unulti din nemuri pe vre-unuld din pamenturi, legatura cellord douespecialitatT produce o natiune.«12nirea de'

176ISTOR1A TERRITORIALA.de plecare, maT tinendu-se apoT semg. 9i de nouele ingrediente ce se adaugc in fie-caresecolti.Ast-felTu, revenindti la formul

STUDIULU III,L.177Cella may celebru, Para a maT vorbi despre Voltaire', este Helvetius, unti arnica intimtlally lur insu§r Montesquieu.Combattend

178ISTORIA TERRITORIALA.din affara, une-orT unti capricid individuald alld cellorti dela carma, p6te mi§elli natiunilecelle maY bine inzestrate din pu

STUDIULU III, g 6179Cronicele orientale ni povestesct cu multa naivitate originea celluT maT mare omt din catTati e§itu vre-o data din fundult AsieT.E

180ISTORIA TERRITORIALACorfu si Leucada sunt doue insule din acella-sT gruppo ionict, §i totu§Y statistica ni spuneca. din I000 de 6menT morn annualme

STUDIULU III, 3 9.181Tankee devine Hurontia!Unti Hurons cults, precumti e cultspamentulti luT; dero conservanda acella-§T simburepe care'la avuse

182'STOMA TERR1TORIA LAIn alte doue passage mentioneza mormintele regilort cimmerianT3 §i urma de petra aluT Ercule4, ambele pe lnallulti resarit

STUDIULU 1rI, § a.183Dunn-if: vivo ainbv =intim; sell aupacX105vount ainbv, unica ideace preoccupy pe Erodotti, Inc=ells o repeta aci de doue orT §i &

10ISTORIA TEARITORIALACu tote astea o vlu. adducere a-minte a primitiveY situatiunY a sparttl cincr secolTconservata pent asta-di in numele provincial

184ISTORIA TERRITORIAL!,Nu luamti assupra-ne a decide, pe care anume dintre affluintiT PrutuluT set dintre aT Si-retuluT va fi numita Erodotti: Ararus

STUDIULU III,it.186Astti-felTu aro, deli in sinulti confederatiuniT scitice trebuTa neaperattl sä fi fostti intratepe planulti secundarti unele elemen

180ISTORIA TERR1TORIALAlord pe ambele mallurT: ain trevieq nougLoi Lt Axel, pe canda Marisulti iY appartinea de asseme-nea, inse numaT pe gTumetate, v

STUDIULU III, § 11.187Mciptooq nu este der6 Mure§ulti, ci partea de gTost a OltuluT prin care se descarca in Du-flare : p t aa sicarcia MCipICIO; NOTa

188ISTORIA TERRITORIALAForbiger nu se sfiesce a vede lucrurile intocmg ca Mannert qi Reichard: a Transmarisca,eine der Mtindung des Mariscus gegenuber

STUDIULU III, 1 18.189cu totulti din vedere cea-l'alta particularitate nu maT putinti semnificativa :obiceele tracice.Pentru ca testultt luT Erod

190ISTORIA TERRITORIALAIn annir trecuti facuse unti mare sgomotti in lumea sciintifica descoperirea la Hallstadtin Austria SuperiOrd, adeca in archidu

STUD1ULU III, 1 18.191Aqa dero :T. Prima estractiune a auruluY dela Gastein este cu multti posteriOra obiectelora deaurti dela Hallstadt ;2. Aceste di

192ISTORIA TERRITORIALA.mat pull, mat frumosit decatti acellti din Transilvania, precumti de assemenea aurulti dinMotru, din Lotru, din Rudarti si din

STUDIULU III. I IL193Esportatiunea auruluY de alluviune din Oltenia si'n parte din TemeVanal adeca de petermiT DunariT de ambele laturT alle cata

I-1 .A_ S ID M -CTISTORIA CRITICA A ROMANILORU,...V...P.e..0...W.

STUD1ULU 1, 1 is.11appare ca a duce anti turd de peste munti a gclga'rafuttav, Si ceTa-ce 'rmai remarcabilti,o face pane §i 'n transact

1STOR1A TERRITORIALA'Papas itvelathes oldovrecsroirloreov oly9-eoltrovs rata otIvoitet elvas Zsydvvas, ?traits zeeomtivors Mtidtx17. rods dirumor

STUDIULU III, f 15.195ConfruntatY acumtl ambele indicatiunT topografice.Dincollo de Dunare noT vedemti in Sofocle Tracia agiungenda pene la terra Enet

196ISTORIA TERRITORIALA§ 16.CARACTERUL5 COMILERCIALU ALLii SIGINNIL0115.SiginniT locuTatiTeme,iana, invecinatT spre sudti cu Tribal liT §i spre resari

STUDIULU III, i 17.197Pe candti calluwiY cal cu pert de cincY degete allergati fn fuga mare cu carrute incarcateOne la Illiria, set duceat frumosulti

198ISTORIA TERRITORIALATotti atuncY Ragusanulti Raicevich primult consults austriacti in Romania, consacranddapicultureT unti capitolti separatti intr

STUDIUM III, § 18.199Fe arta ScitiT dela Siretti esportatt fagurl peste Dunare la GeV, unde inse intim-pinati concurrinta superbelorti producte apicol

200ISTOIIA. TERRITORIALAtr'unt capti de balaurti, pe care 'la taiase santulti Georgia Si l'a aruncatti inteo pescera delonga ruinatulti

STUDIULU III, it 20.201§ 20.M1GRAIRINILE NEURILOR5 MIN MOLDOVA.TotT commentatorir punt pe Neuri cu multt maY susti set cu multa maY intr'o parte

202!STORM TERRITOitIALA5. In fine, totti in Bessarabia, in apropiarea tergu§oruluTBetile, se descoperi pe la 183ouna balaura de o marime colossald, cd

,8TI7D111LU II), g 21.203Unti singurti scurta passaglu resOlva pent la unit punta acesta intrebare.Ecce'la :`Yale 141.ot4o1vcov olxiovot Zxt 4at.

12ISTORIA TERRITORIALACarta catalana din 1375 da Romaniel danubiane numelecorruptti de Turgaria, pe callaBulgarieT propriti qise IT reserve forma cea

204ISTORIA TERRITORIALAjlroteres cognominati, aporilpes, anume to Romania, cacT numaT de aci eT puteati trece in Do-brogia.NoT avemti inse la mang. o

STUDIULU III, % 22.206in Gorgiti si unti altula de dincoce in Muscellti 91 adeca ambit tocmaT in locasulti Agatir-silorti Hapiriaat si anti Dacilora `

2061STORIA TERR/TORIALApede, dupa tote manuscriptele si dupa tote editiunile, cuma-ca 4 treT riulete curgende sprenorda se versa in Istru din culmile

STUDIULU Ill, 1 28.207a modifica intr'insult o singura littera, se vedesce adeverult, esplicandu-se tott-o-dath dece fontana luT Stefant Bizantin

208ISTORIA TERRITORIALASet :Traescti la marginea pamentuluY, la capetulti globulun DUltima me tellus, ultimo orbis habet... . 8Sett:ul7acti in ultimel

STUDIULU III, i 26.tot)Acesta colossala passere, care tntrece prin voluma si prin puterea sboruluY pe celle marmail acuile, este generalmente rara, ca

2101STORIA TERRITORIALAUTtandu-ne pe mappa DunariT de gYosti, noT vedemtl numaY doue locurY fn cart fluviultii9T schimba directiunea inteunn mode dest

STUDIULU III,25.211Cumtl-cg. Persif trecusera in Scitia anume prin Dungre, nY-o spuna :1. Erodotti ;2. Ctesia, carele trgia chYart la curtea fiYuluY l

212ISTORIA TERRITORIALAIngrea in vadti sa fie avutt trec8t6re, ci pentru cacT acollo pods fiindt, se chiama vadt, de.unde §i acmu la yacht la Oblucita

,...i.VV...4N.1... ;)..t,...,4,..c.Ni...1 a Skythi a.Mitzi.,,_-i.o 'c;.-------a,0---...:...:Tpr--,_Jot,I ` 'PA

STUDIULU 1, 1 6.186 locuescg impregrurU, &lag plugdriet, nenumeratitsuppu§Y legilort si dreptuluY dictatea din acellt castellti.6Celebrulti Sasst

STUMM III, i 28.213. In apparintA acesta assertiune are aerulti de a fi paradossala; in realitate ea este mate..maticl.SA ne esplicama.Pe la 1768 unti

214ISTORIA TERRITORIALAAcesta portiune tY era personalmente cea maY cunnoscuta.Elle o chYame. Scitiii-vechici, arretandu-ni ce ea se tntindea dela Dun

STLID1ULII III, 1 20.215Indouiturele r ?urilorti *i zigzagurile termulut marina, ci trebuY vrenda-nevrendasa tragemtlnumaY linie drepte, scotenda cu t

216ISTORIA TERRITORIALAAsta-dT assemenT cimiliture ati devenitti impossibile.Nu numaY insu-sT Oviditi, derti totT scriitoriY grecY si latinT aY antici

STUDIULIJ III,80.S'adessea 'n sate cuYburt de ghibiturr indessatePrivesct intr'o gretmada zapedY din doue iernt 1 3S'atatal de cum

218ISTORIA TERRITORIALAIn aerti tresalte p'a mkii snprafat5,;Si ventulti dela criv6tfi, trintindu-se en agomotfi,Tarbeg., far'sft p6th, unti

STUDIULD III, S 81.219*P'alle tee vestmentil adessea purpura strelucesce:Purpure strAlucite ale vre ee se'ti offere:Dera turmele sarmate dad

2201STORIA TERRITORIALAcg acesta durg climg nicT nu cunnoscea macarti cela -ce 'T verg, decd, din fericire n'amtl ayesemi-versulti :Duni tam

STUDIULU III, § 82.221ord, apoT sa nu ne maT mirama cd bietult poetic se credea la porta SiberieT, a cariT suffiareint agiungea cu rapecliciunea uneT

222ISTORIA TERRITORIALAultimulti set cuventn, putean Ore s'o biruesca nesce simpli legionarT sett colonT romanT, lipsitTde midn-lOcele luT Ovidit

ISTORIA TERRITORIALA§ 6.RODALITATEA COPPRINDERII PAGARASULUI DE CATRA DASSARARI.Iona Cinnamti, biografulti contimpurenti allti imperatului Manoilti Co

STUDIULU III, § 34.223a chYarti dupa imbunetatirile essecutate din initiativa papeY Pitt VI, tott Inca s'a constatattia intre 1801-181i urmat6rea

224ISTORIA TERR1TORIALAUnde maT sunt asta-c,1T celle treT-spre-decT urbT alle Dobrogil, insirate maT susti si dintrecarT unele, spulberate de miasmuln

STUDIULU III, I as.Cu k ells se affla qi'n vechile ieroglife egiptene: ket, hetet, ketti, in fntellesn de «mien),"Atatti de respandith to re

221ISTORIA TERRITORIAL&gorfndtl pe icy-collea din adapostultt muntilora, a se respandi in directiunea PontuluY, undeacclimatarea lora cu zona balt

STUDIULu HI,BS.Ea s'a maY repetitti adessea in urma luY Oviditi si s'arti mat pute repeti si de acumti ina-inte, fie in Dobrogia, fie in vec

228'STOMA TERRITORIALA.ca sä sommeze pe Scip de a nu pa9i inainte, cad la cea anteil calcare a pam6ntuluT aga-tirsicti vort intimpina o lupta cu

STUDIULU III, i 40.220In evult media nestemperatiY BerladenT faceati incursiunT pent la Crime, si totti atuncierati renumitT uhotiT BraileT3; dera uni

280is rossA. TERRITORIALAPentru a termina acumti cu cestiunea baltilorO, ni maT remane una din problemele arche-ologice celle maT interessante.In Cong

STUDIULU III, I to.231Prin urmare, elle parts a nu fi essistata atunci nicT in DobrogYa, nicT pe correspuncleto-rula termti nordicti allti DunariT, ad

2321STOR1A T4RR1TORIALACu alte cuvinte, Intrega Columna. Traiana s'artt pute divide in epizodti temesiana si epi-zoda oltena.EY bine, celle doue

STUDIULU 1, 17.Prlii trmake, docurile cello obicinuite., de u nde Grecil loviaa pe Ungurl, erati pemallulti fluviulul Teme§ti.Sub numele de Tauro-scit

STUDIULU 111, f 41.233genica a acestora, dupe cumti a demonstrat'o Savi, este totti atatti de febritera caa mla-scinelorti duld-sarate.Ecce unit

234ISTORIA TERRITORIALAA nu-T fi cunnoscutti, pe Cana unit dintr'in§iT se aflan chYarti kinga Tonti, e peste putinta.Urmeza dery sa.-T cautamn in

STUDIULU 111, i 41.235In fine, chTarti in secolulti nostru, sunt acumtl vr'o §esse-cjecT annT, etta cumti descrie An-glesulu William Macmichael u

238ISTORIA TERRITORIALA§ 42.LEOATURA BORDEIELORU OU INVASIUNILE.Pone aci noY amts constatatt doue marl cause directe alle essistintei bordeTelorti in

STUDIULU III, 133.237a In partea orientall aterreTdice ellttadecg la hotarult tatarescb, terraniT si toff a-.ceT ce nu locuesct pe'n fortarete su

2381STORIA TERRITORIALACautanda derti acesta radecinA, fie orT-§i-care differinta suffissulul sett augmentuluY, §icautand'o totti-o-data anume in

STUDIULU III, 1 44.239unde una din aceste doue specie alle genuluT se scobesce In terrena, sä ne asceptama a gassiscobindu-se tottl in terrena qi pe c

2401STORIA TERRITORIALAnitatir se esplica sett se gTustifica prin ne-vora de a allege pe cellti maT mica din douePe lernliY DunariT de gTosa, nu Fenic

S'I'UDIULU III, § 46241Decd vomit maT adauga samscritula sirs, maT bine cirli, intocmaTca salt = can", cadarmenulti § reclama acs pe 9,

242ISTORIA TERRITORIA LALa prima vedere crecIT a face cu o singura vita de 6menY, si numal o cunnoscinta maY in-delungata si maY de apr6pe permitte a

le'STOMA TERRITORIALAIII accords ora§ulti FlgAra§ti §i unti satin din aceTa-§T terry UnguruluY nnmitti Ugrin.fiindti-ca: si s'ati fostti rdp

STUDIULU 111,46243Sarmatit qi .getit sunt d'o potriva callaretT :SarmatimePer mediasmajor Geticaeque fequentia gentisin equis itque reditque vies

244is.romA ThRRITORIALAcitamente ambele natiuni sub numele de Ictupop.chtzt, era to Cynegetica sub acella derem. "Acesta perpetua identificare a

STUDIULU III, 1 O.245§ 48.LEGE A INFLUINIET TERRITORI ALE POSTUME.NimenT n'a observatt Inca o lege istorica :actiunea territorial:a assupra uner

246ISTORIA TERRITORIALAET bine, Tucidide, 6 aurepcopsbc. istoricula prin escellinta, pe care anticitatea illa facea ca §ipe Erodotti uparinte allii is

STUD1ULU In, 48.247tre GetT; vorti fi avutti arce si DaciY, dupa cumtl vorti fi avutti pumnare si GetiT; intre zg,neestreme fiindti maY multe punturT

248ISTORIA TERRITORIALAacclimata trite() regiune munt6sa, pentru care, ca sa respire si sa amble, omula tru-buT sAaTbe units peptti maT large sit nesc

STLIDIULU ill, § 50.249Ovidia §i Strabone sunt ceY anteT classicY cart constatasera, unulu intre LatinY Si cella--Yalta intre EllinT, duplicitatea nom

250In dillele luT Ovidia giosula OltuluT conserva Inca acestti nume de Maris, dupa cumti ve-cluramti totti acollo din Strabone; in acella-§T timpti in

STUD1ULU 111, § 60.2515. Nu e de cre4uta cl renumele oraplur Apulti arti fi agYunsti pen6 la Tibru, de bra-ce Romanir nu cunnosceati inca pe territori

2521STORIA TERRITORIALA"VOS qui aceolitis Histrum fluvium atque A7gidum.8Adeca :a Vol ce lOcuitT lOngafluviula Istru §i l'Onga Algid a...qt

STUDIULII 1, § 8.17Gebhardi preface acesttl satti intr'o provincia aodata la marginea terrer Faga-raplur. 1Engel banuesce ca adominiula Om lapill

STUDIULU III, 5 61.253*Cella Ante Yu cunnoscutti din tote metalleledice unti chimistti a fosta aurulti.Cularea si lucirea sea nu potti a nu attrage at

254ISTORIA TERRITORIALAtatti, ast- feliti ca 'n monuments litterare ne intimpind numaY tutum cu adiectivulti sett luteussi cu deminutivulti acest

STUDIULU 111, § 52.255In numele auruluT deosebirea la AgatirsT Si la Scip a pututa fi cello multa ca intre zlo-to polonti Si zoloto russescti sea ca i

2561STORIA TERRITORIALAnebag5.nda de sema ca acesto Gilfil sett Gilpit se affla lOnga actualele rturT transcarpatineCriqa §i Mure§te, incata nu se pot

STUDIULU III, I sr.267da ad treY urme de acesta trecere prealabiln a luT s In z la RomanY: zachardin saccharum,zerg din serum §i zeghe din sagulum.Inr

25g1STORTA TERRrTOR1Aaperaelort. In vallea dela Runcurella incepe unti jelta, care se duce si da prin lima, IagMetassartl. Intre culmea Motrulul si lu

STUDIULUusUNDE 4 POEM DISTRICITULU DE JALESIU DIN SECOLULU TIT?Una perid numitti Jale§a din gTudetula Gorgiti se citesce degia in diploma ntirciana di

2801STOR1A inakITORIALAEste maT a-nevoid. inse a limpec,li a doua giumetate a cuventuluY a Jal-esti:suffissultiElla] ne intimpina de assemenea in alte

STUDIULU III 1 66261crafts, urechil, dela cru, a mug ;ctitas, spiritti, dela cit, a cugeta;apa, dela pi, a be etc.Y. In dialectulti vedica, prin trece

2621STOR1A TERRITORIAT4glfulte qqi eomute,($i eaT fnviitati,.Si citnI maT bArbagen in ballada aBalaurulti.Cellayitezil de ortomaniia IzbIa negrulfi do

18I8TORIA TERRITORIALA.adecA o parte invecinata a TemesianeT o parte estra-fagarlsena a TransilvaniefappartinendtiBassarabilortidera se schimbA intre

truntutu 111, # 57.143Artaxerxes, din arta si kh,satra, rege : mare rege;Wrtochmes, din arta §i takhma, tare : forte tare etc.".In limba zendica

2134ISTOIiIA TERRITORIAL!,Puntuld, la care trebuT sä revenimd dupa acesta lung, escursiune, este duplicitatea no-minala a GiuluT.Pe lOnga Sil, pastrat

STUDIULU 111,1 59.286Grecilorti, prin intermediulu carora va fi agTunst pene la Ptolemet ;maT tncollo in mungacesto fluvit se 4icea silo, transmittend

2801STOR1A TERRICORIALApentru ca Slavi lorti de pe la inceputulti evuluT mediti, ca si d-luTBolliacti maY de-una-clielle se parusera vergt.Winzbovita

STUDIULU Ill, § 80.2672si din crisovulti mircianti: Ialov-vitaprovine din facultatea limber slavice de a adaugaacestti sona catra suffissulti ita sett

2891STORIA TERRITORIALAOrY-cumti sä fie, este certli el sterilitatea predomnesce in casulti de fats, assupra galbenellet.Adiectivulti ialov, de undeSi

STUDIULU 111, 1 80.289maYlocuitti din causa acellorti omoritore conditiunT climaterice, pe carT noT le descri-seserama maT susti din diverse punturl d

270ISTORIA TERRITORIALAtine istorice de pent la 65o, mi§carea Romani lora spre Ialomita se pote fissa cu destulaprecisiune intervallula secundeT gTum6

StUDIULU 111, 161.211E drepta nu maY putinti ca numele riuletuluT -Gern2 se traduce romanesce prinadeca neyra, buns -6ra in admirabila ballada poporan

272'STOMA TERRItORIA.LA1. NicT o localitate slavica nu s'a numitti nicairT qi nicT o data dupa erne, ideTa de sim-bure fiindtt f6rte departa

STUDIULU 1 § 9.19La 1369: oroevodt alit Terrel- Romanesci, bang de Severing §i duce de Faga-ra§tt D .In fine la 1372, call Terra-RomanescA, catrA bana

STUDIULU III, § 61.878In Oltenia, duper cumn ne assicura d. Dr. Demetrescu-Severdnu, acestti cuventtise aude lungitti in arnotti, cu accentulti pe pri

274ISTORIA TERRITORIA.LA.AcestA depArtare devine cu atatti mar palpabila, cu caw se scie ca la Slav! czrepresintain genere pe unti k 287 era czern ant

STUDIIILII III, § 62.§ 62.OBIGINEA SLAVISNELORII IN TOPOGRAFIA RONINA.275In secolulti de fall, candtt ne coplesise d'o data furia gallomana, fie-

276VITORIA TEBRITORIALA..Sculatu-s'a vre-unti Germanti ca sa strige ca CehiT sunt pe gTumetate Nemti?Pe la 1203 BoemiT snopescti cumplitb trite°

fiTUDIULII DI, § 63. 277In Romania, desiuntiAlessandru cella Bunt nu permittea strainilora a tinetaverne in Suceva; 10 desi unti Mihaitt cella Vitezti

278I8TORIA TERRITORIALA.Jazyges, et Colohi, Metereaque turba (variants: regna) Getaeque,Dannbii mediis via probibentur aqnis... 2In aceste cate-va cuv

STUDIULU III, § 85.NEMURILE TRANSMONTANE (meterea turba)CARPAT INII (Co l*chz)IAZIGII (7azyges) GETII (Getae)D u n a r ea (Danubius)Marea-negra(Pantus

280IBTOBIA TERBITORIALA..piae felicis, votum solvit lubens merito. Fecit (sea: votum solvit laetus merito fe-.liciter,) voto facto ad Alutum _Amen sec

8TUDIULU III, § 66.281Dern nicT acesta nu este fgra interessti.In analisa MuntenieT sub Erodott ne intimpinasedegTa unti essemplumatvechiti de omonimi

282ISTORIA TERRITORILLA.Ada dero Sin& luT Apolloniti stint identicY cu Tribal lii luT Erodotti.Cu o grumetate-secolti in tirma, Atenianulti Apollo

20ISTORIA. TERRITORIALA.La cash de a fi copprinsA in desciffrare sett in editiune vre-o errOreneminT nuputea s'o correga prin vulgara procedure d

STUDIOLIJ III, § 66.283In acesta charta este inse ce-va inessacta.Pentru a fi bine intelle§T , noT ni permiserama a ne abatte dela conceptiuneamappogr

284I8TORIA TERRITORIALA..Unti munte este din partea campieT Laurium , prin urmare crescetula balcanicacaruia poetulti alessandrinti it dice Anguru: &q

8TUDIULU III, § 6b-885Limbagiului poeticti T-a placuta maT bine metaforiculti si vagulti Colchi decata di-rectu la §i positivulti Caucasu.S 68OARPATII

286ISTORIA TERRITORIALA.3. In inscriptiunea luT LerschCaucasu sunt muntiT Oltenier , sea maT currendttaceT din Muscellti ;4. Toth a§a In Ptolemett ;5.

STUDIULII III, § 71.287Caucasulit Siginilorn sunt munciT ArdeluluT, unde topografia a *i pastratti unelevestigie alle lord pent':dupa cumn vomn d

288MURIA TERRITORIALA.72CONOLUBTUNEA DEEP= MUNTENIA BUB OVIDIU.Dela Augusta pene asta-c11 nu s'a schimbata nemica fundamentala in climatolo-gia s

STUDIULU III, § 73.289numar in plain, incatn chiarn fluviele celle commune tuturorti zonelorn terre!, norle scimti asa cumti se diceati din vechime es

290ISTORIA TERRITORIALAAmbele aceste punturTpe car! d. Rosier se multume.sce a le affirmanoT dinparte-ne le vomt demonstra pe large, iiindt-cl elle ne

STUDIULTJ III, § 75. 291Necunnoscendtt limba romans, care sa fi fostti criteriulti d -lul Rosier pentru aconchide ca ea semeng cu cea albanesa?0 ecuat

292ISTORIA TERRITORIALAA§a dero k In loctl de ce *1 ci constitua la AlbanesT, calaGrecT, unti ar-chaismti latinti cu multa anteriora cunnoscinteT Epir

33_ P.. 1-1.A_SDMITISTORIA CRITICAA ROMANILORUPAMENTULU TERREI-110MANESCIvoLunuLt I.INTINDEREA TERRITORIALA. NOMENCLATORA.ACTIUNEA NATURE 1.BUCURESCII

STUDIIILII 1, § 10. 21Doue ducaturl deosebite, era nu totti una, dupa cuma se credea pens astaclT dincausa unuT qui-pro-quo paleograficti forte innoci

STUDIULU III, § 77.298Cumn-ca TraciT propriti 4i§T vorbTan aceTa-§T limba fundamentals, do-veda este nu numaT ca scriitoriT antic! IT confunda mereti

294ISTORIA TERRITORIAL&Asta-felia, multumita limber dacice 7 restaurate prin confruntatiunea dialectuluTepiroto-latinn anti Albanesilorn cu dialec

STUDIULU III, § 79.295T din Got e totti atatti de netransformabila indin hot, precumt de netransfor-mabilti e g din cello anteiti in h din cello alla

296 'STOMA TERRITORIALA.Acesta consideratiune este decisiva pentru a proba originea curate onomato-peica a cuventului uhotti.inlAturandti orT -ce

STUDIULU III, § 81. 297Dera §i ad romanismulti e fictivti.Crenga limbistica neo-latina cea maT germanisata foneticesce, este a§a numitultldialectti re

298ISTORIA TEBRITORIALAPrin urmare va Slice d. Rosier dupa cuma a mar spustiin timpula domina-tiunir Gotilorti Romanic nu se afflatt in Dacia.Aci ne d

STUDIULIIIII, § 83.299tum., a luT Procopit a Codicelul Teodosiant etc., se affla longs actuala Isakce,adea. in _Ala Bessarabia.Astti-feliti penes la 3

800ISTORIA TERRITORIAL&nine, probezg cg acelle .terre alle Sarmatilora, espuse unorti momentane incur-slunI gotice, copprindeati giumetatea cea re

STUDIULU86. 301De peste Dunare cea mar mare parte s'atl tndrumattl cu incetultt spre Panno-nia §i mar tncollo.Dupa den§ir n'ati intardiatt a

302ISTORIA TERRITORIALA.Tzsianus fiindu Tissa; Tamils, pe Tab la Peutingeriana Tivisco, to Prisca Ttrjoag,in Ptolemeti TOmog, neputendti sa fie aka ce

22ISTORIA TERRITORIALA.udrepturi alle loraallefrateluT sett Ionn, fie ereditare, fie de acuisitiune, es-sceptandu-se numaT castellulti satele de maT s

8TUDIULU III, § 86.303EY bine, Procopiti dice intr'unti locti:cart stapaniati u r b e a S i r m i a §i t 6 t a D a c i a, dupa ce tmperatultlaIus

304ISTORIA. TERRITORIALA.Rosier ea a luatti may de-una-DIY nesce proportfuni iperbolice One §i'n cronologia:,.Bin zum sechsten Jahrhundert ist Da

ST-MI= III, § 88.305In adevert, nu numal inSerbia a fostt adeverata dominatiune a Gotilortl §i; nu numaT insu§T Ulfila, parintele acelluY testti gotic

808 I8TORIA TERRITORIALA.data in contacts cu ramura gotica a Gepidilora, cart domnrati in Serbia, dupa ceabia o clips petrecusera 16nga Teme§ti agrung

8TUDIMAJ III, § 90.807Prafulfi nostru este dertt unti slavismtl modernti.AssemenY essemple s'arti pute immulti pene la nefinito.In epoca gotica.

308ISTORIA TERRITORIALA.In acelln intervalln Romana din Oltenia *i vallea Hategului se respandisera spreappustt penen Moravia, unde posteritatea lord

anMIIILII III, § 91.809e matca BistriteT,pe piscula carila se affla wdata Arnota cea InfioratOre. Luandaecine-va in consideratiune influinta tuturorti

810I8TORIA TERRITORIALA.Remanendti cu chrisovulti in mans, intrepiSliT cruciati n'ati pututti stapani in rea-litate unti singurti petecti in Olte

$TUDIIII.413 III, § 92.3115Geniulti mercantile dice unit igienistun'a inventatti Inca hapurl contraa ventului despre resaritti; §i totu§Y chiaru

ADDENDACI_TVENTULTJ CELTICU ,,FRUT(La Studied III, § 10)Celebrula Schleicher crede ca celto-kimriculti frwt, adeca frut, ria, arts correspunde cel-to-

STUDIULU 1, § 28In momentulti de a da ordinea in cestiune, regele Ludovicti era in bune rela-tiunT cu udomnula Vladislavti voevodula nostru allti Munt

PAMENTULU TERREI-ROMANESCI.COPPRINSULU VOLUMULUI I.STUDIULU I.INTINDEREA TERRITORIALAPag1. Tiotarulli muntenescii peens la Marea-nogrit . . 3.2. Epoca

STUDIULUACTIUNEA NATURE! ASSUPRA OMULUI1. Natura Munteniel 169.2. Teoria actiunil clime! assupra omulul3. Gintea marginindit actiunea natural4. Instit

°COLUMNA LUI TRATANMOREVISTTIFICA, LITTERARIA SI INDUSTRIALASUB REDACT1UNEAD-lui B. P. HASDEUesseunit in formatti 4 mare: istoral, sciinte economice,

24ISTORIA TERRITORIALA.Sunt totusT probe documentale ca si acestti sat Am 141 appartinuse cAte o dataBassarabilorti.Actulti celltt maT esplicitti date

STUDIULII I, § 10.26Asta-felia inteuna acts din 1486 nor citimti:a... ad facies oppidi regalis Om las vocati,nec non villarum seu possessionumaSzelisz

28ISTORIA TERRITORIALAArchive le TransilvanieT nr-ad procuratu sub acesto rapportt unti remarcabiltispecime.La 1452 Vladt Tepe§t, cerendt estradarea u

STUDIULU I, § 11.27serbat6rea santuluT Arcangelt Michaiti sA dea pe tottiannulti castellatzuha suftra-scrisulza castellie Mehadia, cine va fi dupe tim

28ISTORIA TERRITORIALAAcesta Ambiguitate se esplica pent la unti puntti *i prin orografia regiunil, cadramura occidentals a Carpatilora se lassa spre

STUDIULU 1, § 11.29Pray si Fejer att cullesa din diplome maghiare urmat6rea serif abanorum Seve-rinensiums pent la giumetatea secoluluT XIV :1233. Leu

30ISTORIA TERRITORIAL/.Prin urmare :Inainte de 1233, precumti §i intre 1233-1249, 1279-1291, 1291-1324, 13551387 §i 1401-1435, affara de intervallurT

MEMORIEIREPOS A.TULUI MEU PARINTESIMAGISTRUIN SCIINTA ISTORICAALESSANDRIT PETRICEICU- HASDEtI,ALLE SELLE DINTRE ALLE SELLE,DEDICUACESTU ANTEIU VOLUDIU

8TUD1ULU 1, § 19. 31Un§ feoloril lidatiirdZarmi",ceTa -ce numaT o ern:5re de editiune, see pOte ultarea traditiuniT chTarti din parteapoporuluT,

8218TORIA TERRITORIALAcarpatine de Amla§ti §i de Fagara§a, profilulti territorialti alba MuntenieT One pela 1400, alle cariTa hotare despre appusti §i

STUDIuLt1 1, a 14.88acendtt Cetatea-albs in Moncastro, Kilia in Licostomo, Suceva in Canata, Teodosiain Cala §i asa mai incollo.Tan asttl -felTu insul

34MORI A TERRITORIALA.Fgra acesta tntindere territorials, mar insotitg negre§itti de mar multe alte con-sideratiunt, pe cart le vomit desfasura in scr

STUDIULU II.NO/VIENCLATURA

§ 1.TERRA-ROMANESCA.NicY o parte a DacieT nu s'avre-o data cu maT multt dreptti: a Terra-Romanescao,In lungulti trilaterti de mallurl, cu Dunarea

38ISTORIA TERRITORIALA.chili setpe ca re geografia europea i -lu consacra One 'n clillele nOstre: Valachie,Walachei, alacchia.ArdeleniT ati merst

STUDIULLI II, 12.39De cAte on Romb.'niT ceT neo§i se intemplat a fi tott-d'o-data §i pastor; ceTa -ce se vedeSi se vedea cam adesst mat cu s

40ISTORIA TERRITORIA LA.Din contra, eT cada in peccatula de a cita unti anticti annalista germanti, carele dtiramapropria lord assertiune.Intr'o

STUDIULU II, S 2..41semnandt din puntulti de vedere allti Germanilorti pe torf aceT ce nu vorbTati nemtesce".Acesta ipotesa se ciocnesce cu urmat

Copilluld, se mica fart ast6mpord din instinctiva pornire de a'qi intari nascondavi-gore prin gimnastica.Giunele se increde orbesce in tad ce&apo

ISTORIA TERRITORTALA.PrimindO maT tarclitt dela TeutoiT termentilti Vlach, SlaviT rat applicatt la rondulO lortcard. Roma §i cO.tra fiiT eT ceT maT ap

STUIMPLU /4SAlefi aflatti degTa prin missionarii self am&tdoue denumirile genetice alle Munteniel; noT insebanuilnd ca 'n bulla de maT susli

44ISTORIA TERRITORIALAScaunulti metropolitanti alto TerreT-Rom'aneseT, urmandu uneT archaice datine pe careneminT n'o maT precepe, persists

STUBIULU 11, 1 346Prinpositiune autorulti grecti, din actele diplomatice dintre Muntenia si Con-stantinopole, nu putea a nu sei titlulti pe care silt

46'STOMA TERRITORIALA.Pray, Gebhardi si Engel nu demonstrati nemicti.ET deduceati purr si simplu printr'unti glocti de cuvinte, cuma-ca. Vng

STUDIULU I, R s.2-0. BassarabiT l'arn fi inldturatn fd.rd. reserve, ca o espressiune putind mdgulitOre pen-tru susceptibilitatea nationals, din t

4gISTORIA TERRITORIALAScuturandt pe cate-g trel de cda-ce 'Y de prisosti Si completandu-Y prin ceYa-ce li lip-sesce, noT amt venitt la urmatOrea

STUDIULU L 5 &NicT ceT anteT inse nu-sT dedeati titlult cu Russia candt vorbTat cu PoloniT, nicT ceT -l' altTnu se laudat cu Vngria candy ave

00ISTORIA TERRITORIALA.In acesta modti s'a nascutt de sine'§I numele de Xuntenig, convenindu d'o potriva strai-nilorti §i pamentenilort

STUDIULU 1,1 4.51Germanti, Slavtt, Ungurti, Latino, nimenT nu putea intra in Ardelt Para a da peste codri,cad bIanratt cu prisosti hotarele de grurt i

viijNi-amtt Intellesa missiunea pe o scara colossala.Ni place anticula Erodota candy reuesce a copprinde istoria lumit in narratiuneaunel scurte esped

62ISTORIA TERRITORIALA.Ambele aceste isvere, atatt Bonfinio, precumt §i tractatult moldo-polonti, unulti scri-endt pe la 145o §i cella-Faith scristi p

STUD1ULU 1, II 6.63fiindti inse ca o assemenea numire, pe care noT n'o afflamo nicairT in vre-una din sorgin-tile secoluluT XVI, se pare a fi per

ISTORIA tERRrrcnuALA.pene intr'atata, Matti celebrult enciclopedistti poltma Sarnicki nu se sfiea a d deduce:4 amultitudine gentiuml$3.Prima cunn

STUDIULU II. tl64nilort posteriori, impinserg pe ace§tia, pe called uneT impilOrt indirecte, a tom mic§oratreptatti territoriula §i gTurisdictiunea tu

S6ISTORIA TERRITORIALA.tr'o radicals v±r±n, care sä fie egalmente applicabila la notiunea de delg §i la acea depadure.In limba samscritd. tema va

STUDIULI3 II, i 6,,Pe-unfi picYorti de plain,Pe-o gurit de raTu,Jed vino fn calle,,,Se coboril la valle,Trei turme de midCa fret eTobitnei:Until! Mold

to1STOR1A TERRITOItIALA..Po lonia-Aare s'a numitti astti-felTu, fiinda-ca acollo se wclase Lech, wail yolonitord,fundanda cetatea Gnezno, capital

STUDIULU II,a59Polonult MateTu Miechowski, sub annulti 1465, numesce Muntenia : ataior".Cea maT vechia mappa cunnoscuta a RomanieT, publicata la

601STORIA TERRITORIALA.§ 9.CAUSA ANALOGIELORU NOMINALE INTIM MUNTENIA SI ROMANIA TRANS-DANUBIANA.RomaniT din BalcanT aveati §i ei o Vlachid-alare prop

STUD1U1.13 IL 5 la61Partea cea maT compacts, cea maT energica, cea maT putinte a emigratiuniT, sT-a appro-priatt firesce territoriulti cella mai adecu

ixNu putina inse ni-aa servita chtara in Buccuresci Biblioteca centrula, BibliotecaArchivulut Statului, Biblioteca Seminariultn, Biblioteca Ateneului,

62ISTORTA TERRITORIALA.Ca essemplultt cello maY palpabilti, vomit reproduce aci unti passagYu din cronicarultipolonts fatalap cu passagTulti correspun

STUDIULU IL 11o.63VeclUraMti fontanele polone, pe Dlugosz, ,pe Miechowski, pe regele Vladislava Iage llo,pe Tomicki, anda Terrer-Romanescr in modulo c

64ISTORIA TE4R1TORIALA.§ 11.BASSARABIA IN PONTANELE SERGE SI AIAORIARE.La 1319 celebruld tzard serbescti Stefano Du§and inchilia unti tractatti commer

StUDIULD 1,1 .6gPe la 1569, cu unti annt inainte de a face solemna'T apparitiune la curtea imperials aHabsburgilort, ellti petrecea la Segovia in

adISTORIA TERR1TORIALAatuncT forte respandita a MuntenieT, precumti §i nu maT putina originea acestuT nume deladinastia princiara : 7erra-assarabulut.

STUDIULU U1 1141 14.RASSARABENII INTRO CRONICA POLONA DIN 1269.67Ce va Slice d. Rosier, candt noT vomt arreta nu la 1349 set 1372, ci de pe la 1259,cu

68ISTORIA TERRITORIALADintre totT istoriciT Romani lora, numal Gebhardi observase in trecetti intr'o notita acesttpassagitt din a§a nurnitula Arc

STUD IULU II, 1 16.692. De vfeme ce contra Wara-u/aghi/orit, adeca a aNegrilorti-vlachTD, Bugek mergea prinregiunea Sa§ilorti fara a se abatte pe la F

1STORIA TERRITORIALAspre Muntenia o modesta linie, care se incepea la Bactd, mergea prin Berladti si se opriala Cetatea-alba.Amd veclutd acollo, In fi

STtJDIULU Ii,71lap peste tot numele de Bassarabia, care appartinea in fapta numaT parteceller sudice dinacesta vasta intregime.Toth a§a Austria, usurp

I10. Istoria fiindti partea cea mai supra-ordinata in classificatiunea positivists asciintelora, nu este nici o ramura a cunnoscintelora care sa nu pd

7'2ISTORIA ±ERR1TORIALAMe sciat in media (rivers barbarie :Sauromatae cingunt fera gene, Bessigue Getaeque,Quam non ingenio nomina digna meo!&quo

ST UDIULUCI etaind aci intrega dupa traducerea luT SincaT, o traducere liaiva, derd forte fideldaIn numele Domnulur amina. Vlada, Voevodulgassarabiet

74ISTORIA TERRITORIAL&De'nteYu, alpes Dazarath, nu se gassesca in cronica lul Thurocz, ci inttJo diploma a imp&ratuluT Sigismundti din 14

STUMULD II, 118764Probabilmente in originalti va fi fosta Bassrath sea Yazara, 616 traducetorulti a bagatti.Bessarabia; pe care o cunnoscea maY1. Orig

76!STORM TERRITORIALA.Cronologia concurge aci inteunti modti vigurosti la limpedirea adeveruluT.Eroulti dela Nicopole se intOrce in capulti armateT mu

STUDIULU IL 1 20.77Critica istorica moderns, nedecisa intre germanismulti si celtismulti Bastarnilora, pre-fera a concilia controversa, numindu-T Celg

ISTORIA TERRITORIALA.Sett' peste Carpatt, on peste Dunare, una din doue, acesta era callea cea stereotipa aCumanilord4.Nict intiund casti nu fugt

sTubitli.0 IL§ H.79haSufti egunienu a scrisa gailimatia: tIonit,%ihailit-Tepefd-assarabd a2ld patrulea roe-vodd o 2.Cats ore la noY nu scat tota a§a d

8018110RIARITORIALA.Banulti Barbu Bassarabti, caruT i se accorda. paternitatea nemuluT bassarabescu, apparetotti-d'o-data ca fundatora alla monas

SlITINULU II, g 22.81Banuid Barbu Bassarabd, scapatti in tinerete din robin turca Si fundatorti la betraneteally monAstiriT Bistrita, ni este cunnoscu

xjTaft pe gala de caldurOsa a fost tti approbatiunea presser periodice, de tOte culorile. (1)In acesta concerto de bunk primire s'a gassita inse

82!STOMA TERRITORTALAIn unele manuscripte d'alle luT Calcocondita, domnult Muntenescti Dant, nepott de fratealiti mareluY Mircea, este numitti Sa

STUDIULU 11,24.83Toth astti-felTu cronicariY din evulti media inventati pe Turd in Finlandia fiindti-ca segasesce acollo unn ora§tt numitti Turku, set

84ISTORIA TERRITORIALANu cumtl -va vord fi fosttl SerbT totti ca qi BassarabiY?SI vedemd.Lista luY Scarlatti serbiseza anume pe Petru atuptit, pe frat

STUMULU 1, 1 25.86Nemuritorula metropolita Dositeti inci£ in secolulti XVII vecluse in anticula dipticti allascaunuluY metropolitan, tesaura de-multa

88ISTORIA TERRITORIALAAci o observatiune.Metropolituld Dositeti arreta forte limuritti ca Petru §i Romania n'atl fostti din sangele luTBogdanti §

stunium n,IDivisiunea 'Oullionzi/orii era cea maY numerOsa: o suta dace cavalier; affara de simpliscutarY 3.Nu este dern de mirare cd desgustulti

88ISTORLA TERRITORIALALocalitatile cu radicala Vdrea: UdrescT, Udrisce, Udricani, stint tote in Munteniaab-solutamente nicT una in Moldova 9.Dela Wang

STUDIULU I1, 1 27.89Unti munte in Gorgid Si altuld in Muscelld se numescd Carpatinit, naturalmente in locttde `Garpatzi 16.Doue sate in olio se chrama

90ISITORIA TERRTORIALA.Cronicele litvane celle vechT cunnoscti forte bine acesta. introducere a luT Iuga Koriato-vicTu in §irulti domnescti din Moldov

STUDIULU II, % 27..91MaT remane dert und singurd puntt de limuritti z u a domnitt douT annY §i l'a luatt Mir-cea-voda domnult muntenesct la sine.